George Ranetti - epigramistul

George Ranetti (19 octombrie 1875, Mizil - 2 mai 1928, Bucureşti), a fost un mare om de spirit, un prolific autor de lucrări umoristice (piese de teatru, schițe, parodii, epigrame etc.), contemporan cu Caragiale, dar mult mai puțin cunoscut.
A fost un excelent ironist, un spirit critic, semnând, din prudență, și cu multe pseudonime: Romeo, Tarascon, Gh. Biciușcă, Jorj Delamizil, Chiriac-Napadarjan, Contele de Tekirghiol, Prințul Ghiță, Coco, Cyrano, Ghiță Delagambrinus.
Inițiatorii festivalului ”Romeo și Julieta la Mizil”, cu numele inspirat de piesa de teatru cea mai reprezentativă a autorului, l-au readus în memoria celor care l-au citit și prețuit și în atenția tinerilor de azi, pentru a-l descoperi și cunoaște. Merită cunoscută personalitatea lui Ranetti, merită cunoscută opera sa, deoarece a pătruns și redat cu multă inteligență și cu mult talent slăbiciunea caracterului uman, în toate formele ei.


Dacă civilizația a evoluat, firea umană nu pare să fi suferit modificări esențiale într-un secol, din moment ce, de exemplu, în îmbogățiții de război ”biciuiți” de Ranetti îi recunoaștem pe îmbogățiții de revoluție de acum.
Mă voi concentra asupra epigramelor lui Ranetti, unele excelente, multe fiind izvor de inspirație, conștient sau nu, pentru epigramiștii de astăzi. 
Iată una, bazată pe polisemia cuvântului ”minte”, 

AMICULUI MEU, AVOCATUL CHR....Y, UN MINCINOS ŞI JUMĂTATE
Nu fac jocuri de cuvinte,
Nici nu vreau să îl insult:
Are cam puţină minte,
Însă minte foarte mult.

Multe s-au scris după Ranetti pe baza acestei polisemii, cea mai cunoscută și foarte bine realizată fiind... 

Unui om politic deştept
Pe cât e azi de combativ
Şi cum vorbea mai dinainte,
Te uiţi la el admirativ:
- Ce minte, domnule, ce minte!


... a lui Paul Dumitrescu.

O temă intens abordată este a cântăreților fără de talent sau ageamii. Iată o epigramă foarte bună a lui Ranetti...

UNEI PIANISTE ÎNCEPĂTOARE
Domnişoara Miţa are,
La clavir, răbdare mare;
Dar socot că cei ce-ascultă,
Au răbdare şi mai multă.

Gabriel Teodorescu are o ”replică”:

Unei cântăreţe
Doamna asta ca balena,
Care-ndoaie pardoseala,
Ce folos că umple scena
Dacă ne goleşte sala?!


Tema soacrei, atât de exploatată de epigramiștii de azi (o spun și în sens autocritic...) este abordată și de Ranetti. 

IUBITEI
Se poate-o lege mai stupidă:
Să iasă fluturi din omidă?!
Din spin urât, roze şarmante!
Dintr-un cărbune - diamante,
Şi dintr-o soacră - ce ruşine!
Să iasă-un îngeraş ca tine!

Nu mă aventurez să spun că ar fi primul din seria celor care ”atacă” soacra în epigramă, că nu știu, dar știu precis că are un lung șir de ”epigoni”...
Nu acuz pe nimeni de reluarea unor teme, la urma urmei putem exprima o idee în o mie de feluri, cu condiția să nu plagiem. Vreau doar să atrag atenția că ”nimic nu-i nou sub soare”, exagerând firește...

Îi las pe cititori să găsească epigrame ale contemporanilor aduse în memorie de citirea următoarelor catrene ale lui Ranetti:


ÎN VREME CE LUI CARAGIALE 
I SE RESPINGEAU OPERELE 
DE LA PREMIERE, 
ACADEMIA ROMÂNĂ 
ÎL PREMIA PE RĂDULESCU-NIGER

Ţi-a dat 5000 de lei peşin,
Pentr-un volum Academia.
Chiar socotind un leu prostia
Şi încă este prea puţin.

PIESA "FLUTURII" DE CORNELIU MOLDOVEANU
S-a zis mai an că-i plagiată
O piesă, nu mai ştiu a cui.
Dar "Fluturii" sunt, de-astă dată,
Originali - din capul lui.

IDILĂ
Student. Proprietăreasă.
El înalt. Ea durdulie...
Mai la urmă ce ne pasă
Dacă-l iartă din chirie?

MORALA NOASTRĂ
X e pungaş de buzunare
Crescut prin penitenciare,
Iar dac-ar fi din cer să-i pice
Vreo 50.000 de lei venit
Contemporanii toţi ar zice:
Ce om de treabă şi cinstit!

UNUI FARMACIST
Ţi-ar râde-n faţă precupeţii,
Ţi-ar râde-n faţă falimentul,
Cu greutăţile vieţii
De-ai cântări medicamentul.

VĂDUVEI X
Ar dori-ntr-o mânăstire
Deznădejdea să şi-o-ngroape,
Numai dac-ar şti că este
Vreo... cazarmă pe aproape!

UNUIA
I-am dat o strofă de Musset,
O strofă plină de amar.
Citind-o, ar fi plâns, desigur,
Dar nu avea dicţionar.

EPITAF UNUI MOŞ TEACĂ
Viaţa ta a fost un haos
De comande idioate.
Ce-ţi rămâne-acum din toate?
Vai, doar un "pe loc repaos!"

UNUI ALCOOLIC
"Din pelin nu faci zahar".
Astfel spune-un cântec; dar
Cu pelin, tu izbuteşti
Ca să te zahariseşti!

CONCURSUL DE AUTOMOBILE
Jucaţi dac-aţi intrat în horă!
Concursul n-o să se închidă
Decât când o să se decidă
Câţi trecători poat' să ucidă
Un automobil pe oră!

AMICULUI RADU D. ROSETTI
În schimbul unei mici subvenţii
El îşi achită toţi clienţii;
Dar - o să-ntrebe cititorii -
Şi-achită şi el creditorii?!

BIRTURI PROASTE
Voi nu sunteţi ca alţi birtaşi şnapani,
Iar noi ce galantoni suntem! Căci noi
Nu numai că vă dăm cât cereţi, bani, 
Dar dăm chiar şi mâncarea înapoi!

CRAIULUI X...
X a fost ieri la "randevu" ;
Să nu vă prindă, deci, mirarea
Când vă voi spune că acu
Îşi pipăe mereu spinarea!

CUGETARE
Sunt şi-ntre viermi, în viaţă
Deosebiri de clase:
Sunt viermi ce fac... doar greaţă
Şi viermi ce fac mătase!

PENEI MELE
Meschină pană-a cinci parale,
Mă-nchin smerit puterii tale.
Din aripa de gâscă ruptă,
Eşti cea mai bravă spadă-n luptă.
Puterea ta este grozavă:
Eşti şi balsam, eşti şi otravă!

MAI TREBUIE UNUL!
Cântatu-ni-l-a... Cântul va rămâne.
Cântatu-ni-l-a... Mureşanu... Şi
Românii încă dorm!... Ah, de-ar veni
Un bard c-un nou "Deşteaptă-te, române".


Încă o dată, laudă membrilor Fundației ”Romeo și Julieta la Mizil”, care ne dau un grăitor exemplu despre cum trebuie să ne facem cunoscuți și să ne cinstim înaintașii iluștri peste care, în lumea zbuciumată de azi, există riscul de a se așterne uitarea.

Reamintesc epigramiștilor doritori să colaboreze la ”Scurt pe... patru” că tema următoare este (ne)munca în agricultură.

 

Add new comment

CAPTCHA
This question is for testing whether or not you are a human visitor and to prevent automated spam submissions.
Image CAPTCHA
Enter the characters shown in the image.