Invenţii şi Inventatori

Am mai primit o confirmare – dacă mai era nevoie - despre rolul din ce în ce mai important pe care îl joacă progresul tehnologic în viaţa de zi cu zi a fiecăruia dintre noi citind două dintre numerele recente ale unor publicaţii americane de prestigiu care nu au în general ştiinţa şi tehnologiile ca subiect principal.

(sursa imaginii http://www.forbes.com/sites/dealmakers/2012/09/05/the-manifest-destiny-of-the-atlantic/)

“The Atlantic” (sau ‘The Atlantic Monthly’), cum este numele original, apare de peste 150 de ani (mai exact din 1857) la Boston şi este o publicaţie lunară literară şi culturală, la origine, care şi-a extins sfera de interes în ultimii ani spre subiecte de politică internă şi externă şi aspecte sociale şi economice ale vieţii contemporane. Numărul din noiembrie 2014 este declarat ca “ediţia tehnologică” fiind dedicat, în cea mai mare parte a sa, celor mai importante zone de influenţă ale dezvoltărilor inventivităţii în contemporaneitate.

(sursa imaginii http://naylahot.blogspot.co.il/2015/01/time-magazine.html)

 

Săptămînalul TIME a fost înfiinţat în 1923 de legendarul Henry Luce, editorul care este creditat cu apariția multora dintre cele mai cunoscute reviste periodice de succes de ştiri şi interes general. În aproape un secol de existenţă, TIME a însoţit şi ilustrat cele mai importante evenimente ale istoriei americane şi mondiale cu reportaje, fotografii, comentarii şi analize la un nivel intelectual şi cu o obiectivitate remarcabilă, în cea mai mare parte a cazurilor. În ultimele două decenii revista şi-a diversificat piaţa cu ediţii internaţionale adecvate zonelor geografice diferite ale planetei şi a intrat în parteneriat cu alte organizaţii majore din lumea comunicaţiilor şi a mediei devenind o parte din concernul Time-Warner, unul dintre grupurile cele mai influente din industria presei, comunicaţiilor şi divertismentului. S-au diversificat în acelaşi timp (şi asta este valabil pentru multe alte publicaţii, inclusiv “The Atlantic”) şi canalele de difuzare, acestea incluzând astăzi ediţii Internet, cu componente şi anexe care includ website-uri actualizate permanent, bloguri şi o prezenţă activă în reţelele sociale.

(sursa imaginii: http://time.com/3594971/the-25-best-inventions-of-2014/)

 

Două dintre formatele cele mai populare ale revistei TIME sunt clasamentele şi distincţiile anuale. Titlul de “persoana anului”, al revistei, este râvnit de orice politician, inventator, sau artist de renume. Clasamentele şi topurile revistei prezintă, periodic, o secţiune a celor mai interesante şi importante personalităţi şi activităţi ale societăţii contemporane. Spre sfârșitul anului trecut, în perioada bilanţurilor, TIME a publicat o grupare a celor mai importante invenţii ale anului 2015. Ce putem găsi aici? Unele dintre tehnologiile listate de revista americană sunt extrem de familiare cititorilor rubricii CHANGE.WORLD, am scris despre ele şi eu în cursul anului calendaristic acoperit de selecţia lor. Ca exemple putem menţiona printarea tri-dimensională despre care am scris chiar în articolul de săptămâna trecută descriind aplicaţii în domeniul creaţiei artistice. În articolul din TIME sunt menţionate ca aplicaţii proiectarea caroseriilor de automobile sau a... bomboanelor. Familiare sunt cititorilor rubricii şi articolele “îmbrăcabile” - două dintre ele găsindu-şi locul în acest Top25: ceasurile inteligente de genul celor anunţate de Apple în toamna lui 2014 şi inele care pot emite vibraţii sau semnale luminoase atunci cînd primim mesaje importante definite în avans. O invenţie despre care se poate spune că “pluteşte în aer” este furnizarea de energie electrică fără fir, devenită astăzi reală pînă la distanţe de 2,4 metri. Firma Microsoft reuşeşte să intre în top cu o invenţie (de fapt o colecţie de tehnologii şi invenţii diverse) de hardware (electronică), aparent nu domeniul forte al firmei, care va aduce beneficiile şi funcţionalitatea unui calculator personal (PC) complet la formatul şi preţul tabletelor (799 de dolari în SUA), permițând rularea tuturor programelor familiare ale lui Microsoft. O altă categorie de invenţii se îndepărtează de domeniul electronicii sau al Internetului oferind, de exemplu, un tratament similar dializei pentru cei infectaţi cu boala cauzată de virusul Ebola, sau ambalaje comestibile pentru produse alimentare cum ar fi îngheţata, brânza sau iaurtul. În fine, la intersecţia domeniilor diverse găsim mingile de baschet pentru antrenamente dotate cu senzori care detectează şi memorează traiectoriile permițând îmbunătăţirea stilului de joc, dar şi starea de oboseală a sportivilor.

(sursa fotografiei http://www.theatlantic.com/magazine/archive/2014/11/dudes-with-drones/38...)

 

Revenind la articolele din “The Atlantic” am remarcat aici prezentarea nu numai a invenţiilor ci şi a inventatorilor. Nu trebuie uitat că în spatele fiecărei invenţii se află talentul, curiozitatea, expertiza tehnică şi dedicaţia unuia sau mai multor inventatori, acei oameni care creează cu sudoare şi inspiraţie salturile calitative ale inovaţiei ştiinţifice şi tehnologice. Avem astfel ocazia să-i cunoaştem pe Jordi Munoz, Brandon Basso şi Chris Anderson de la firma “3D Robotics” din Berkeley, care pune la dispoziţia publicului, la preţuri care încep de la 750 de dolari, roboţi zburători - de fapt elicoptere teleghidate, dar şi cu automomie de zbor - dotaţi cu aparate de filmat şi transmis imaginile. În prezent este permisă folosirea acestor aparate doar pentru scopuri de recreere, dar după ce în 2015 vor începe să fie acordate licenţe în scopuri comerciale, aplicaţiile sunt diverse - securitate personală, supravegherea stării recoltelor în ajutorul fermierilor, transportul de mărfuri şi chiar de persoane. Desigur, tehnologia roboţilor zburători beneficiază în mare măsură de progresele realizate în aplicaţiile militare ale aşa-numiţilor “drones”, aparate a căror folosire este destul de controversată astăzi.

(sursa imaginii http://www.theatlantic.com/magazine/archive/2014/11/the-secret-history-o...)

 

Din articolul dedicat autovehiculelor autonome am aflat că acestea se află într-un stadiu tehnologic de dezvoltare şi experimentare mai avansat decât bănuiam. Ceea ce îşi imagina Isaac Asimov în 1964 într-un eseu publicat de New York Times şi inspirat de o vizită la Târgul Mondial din acel an este astăzi aproape de finalizare în atelierele firmei Google. Rămân de rezolvat câteva probleme tehnice, dar şi legislative, precum şi cele legate de asigurări. Cine este răspunzător în cazul unui accident în care este implicat un vehicul autonom? Deocamdată legislaţia californiană cere ca, înainte de testări pe şosele, vehiculele autonome să fie dotate cu comandă umană care să aibă prioritate faţă de cea automată şi firma Google va trebui să le adauge înainte de a testa “la cald” primele prototipuri.

În fine, un alt articol pe care mulţi îl vor găsi interesant este cel care descrie cum tehnicile de localizare a surselor informaţiei şi cele de protejare a spaţiului privat pot fi folosite pentru a-ţi urmări partenerul sau partenera pe care o suspectezi că te înșală, sau din contra, să te protejezi dacă ai o aventură sentimentală. A nu se încerca acasă, cum se spune în alte ocazii! Dovadă însă că nu există aproape niciun domeniu care să rămînă neatins de influenţa invenţiilor şi a inventatorilor.

Add new comment