Istoria se accelerează

Articolul de astăzi este inspirat de o ştire pe care am preluat-o de la un prieten întâlnit pe Facebook pe care îl cheamă Ronald Gruia. Ronald sau Ron, cum îl numesc prietenii face parte din breasla analiştilor  în tehnologia de calcul şi comunicaţii, şi lucrează pentru Frost & Sullivan cu baza în Toronto, Canada. Mi-a luat destul de multă vreme după ce ne-am cunoscut virtual pentru a afla că limba română nu este limba maternă a lui Ron, el scriind într-o românească aproape perfectă, doar puţin şifonată, bănuiam eu la început, de trecerea vremii şi erodarea vocabularului. În cazul lui s-a petrecut însă un fenomen care deşi nu este unic l-am întâlnit destul de rar: româna la el este o limbă achiziţionată oarecum „după ureche”, pe care Ron o stăpâneşte aproape perfect deşi nu a fost niciodată în România, limbă pe care a deprins-o întâi de la tatăl său - bucureştean la origine - şi apoi prin studiu, lecturi şi conversaţie. Când l-am întâlnit în fine faţă în faţă, în Toronto, acum un an, am detectat la el un accent portughez, comparabil cu al unui emigrant român trăit de vreo 10-15 în Brazilia sa natală.                                    

Ron este cel care mi-a atras atenţia asupra celor mai recente predicţii ale lui Ray Kurzweil. Câteva zile mai târziu am văzut filmul 'Ex Machina' despre care am scris aici cu o săptămână în urmă. Nu este exclus ca Alex Garland, scenaristul şi realizatorul filmului, să-l fi citit pe Ray Kurweil. Frontierele dintre ştiinţă şi ficţiune ştiinţifică (science-fiction) sunt din ce în ce mai neclare. Ştiinţa nu numai că inspiră în zilele noastre arta sci-fi, dar se şi inspiră din ea, relaţia începe să fie bi-direcţională. Iar Ray Kurzweil este unul dintre acei oameni care atunci când prevăd viitorul lumea îi ia în serios.

(sursa fotografiei https://en.wikipedia.org/wiki/Ray_Kurzweil)

Născut în  Queens, New York în 1948 într-o familie de evrei austrieci refugiaţi din cauza prigoanei naziste, Ray Kurzweil a fost el însuşi încă din copilărie un devorator de literatură ştiinţifico-fantastică, fapt ce i-a influenţat dezvoltarea intelectuală şi cariera ştiinţifică, în pofida faptului că părinţii săi erau profilaţi pe cariere artistice - tatăl său a fost muzician, mama artistă plastică. La cinci ani decisese că va deveni inventator, la 14 ani scria una dintre primele sale lucrări ştiinţifice despre funcţionalitatea neocortexului - cel mai dezvoltat tip de ţesut din creierul uman.  Bazele ştiinţei calculatoarelor le-a primit de un unchi care lucra pentru Bell Labs. La 15 ani a scris primul său program mai complex, care analiza structurile compoziţiilor muzicienilor celebri şi sintetiza cântece în stilul acestora. Cu această invenţie a apărut pentru prima dată la televiziune în 1965, cântând la pian una dintre compoziţiile compuse de programul său.

Cariera ştiinţifică şi de antreprenor a lui Ray Kurzweil se întinde pe mai multe decenii şi include patente, programe, produse în domeniile recunoaşterii tiparelor vizuale şi sonore şi traducerea textului în vorbire care printre altele permit pacienţilor cu deficienţe vizuale să poată citi. Inteligenţa artificială şi limbajele naturale au devenit câmpul principal de preocupări ale lui Ray Kurzweil în ultimul deceniu. Începând cu 2012 este angajatul firmei Google cu mandatul de a crea pentru produsele companiei capacitatea de a înţelege şi de a folosi limbajul natural.

(sursa imaginii https://en.wikipedia.org/wiki/The_Singularity_Is_Near#/media/File:The-Si...)

 

În paralel cu activitatea tehnologică şi de cercetare Ray Kurzweil a scris şi câteva cărţi care s-au bucurat de interes deosebit în rândul experţilor, dar şi al publicului larg şi l-au făcut cunoscut în domeniul oarecum ezoteric al 'ştiinţelor viitorului'. Punând la o parte scepticismul sănătos, palmaresul de pronosticuri ale lui Kurzweil de-a lungul timpului este impresionant. Cu multe decenii în urmă el a prevăzut victoria calculatoarelor asupra oamenilor în jocurile de calcul şi strategie cum ar fi şahul, interconectarea globală prin reţele de calculatoare fără fir, membrele artificiale controlate de comenzi venite din creier, şi capacitatea calculatoarelor de a înţelege comenzile rostite de vocea umană. Remarcabil este că aceste previziuni nu au fost făcute în opere de ficţiune, ci în cărţi, comunicări ştiinţifice sau publicaţii academice cât se poate de riguroase şi că ele au fost însoţite şi de estimări temporale care s-au dovedit deosebit de exacte.

Cele mai cunoscute cărţi ale sale în domeniul predicţiei viitorului sunt 'Epoca maşinilor inteligente' apărută în 1990 şi 'Epoca maşinilor spirituale' publicată pentru prima dată în 1999. În ele Kurzweil descrie impactul calculatoarelor, dobândirea treptată de către acestea a capacităţilor specifice Inteligenţei Artificiale, şi semnificaţiile acestor evoluţii pentru istoria tehnologiei şi a umanităţii în general. În cartea sa mai recentă numită 'Singularitatea se aproprie' apărută în prima sa ediţie în 2005 Ray Kurzweil face însă o predicţie mult mai îndrăzneaţă şi mai dramatică. Bazându-se pe analiza argumentată a dezvoltării tehnologiei în domenii cum ar fi capacitatea de calcul şi înmagazinare a informaţiei, inteligenţa artificială, robotică, genetică şi nanotehnologie, el estimează că în jurul anului 2045 va fi atins în istoria omenirii un punct de 'singularitate': Dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei vor atinge nivelul în care ele depăşesc capacitatea înţelegerii omeneşti. Existenţa sistemelor inteligente autonome va duce la un moment în care evoluţia omenirii nu numai că nu va mai fi sub controlul acesteia, dar se va afla şi dincolo de capacitatea sa de înţelegere. O accelerare a istoriei care implică riscul de a-i pune capăt.

(sursa imaginii http://singularityhub.com/2015/01/26/ray-kurzweils-mind-boggling-predict...)

 

Să încercăm puţin să intrăm în detaliile previziunilor lui Ray Kurzweil:

  • La sfârşitul acestui deceniu informaţia vizuală va putea fi descărcată direct spre creier prin intermediul retinei. Astăzi avem încă nevoie pentru asta de dispozitive ajutătoare precum ochelarii Google. Tot în jur de 2020 o cantitate de memorie echivalentă cu cea a creierului uman va costa în jur de 1000 de dolari.

  • În deceniul următor tehnicile nano-robotice vor duce la un uriaş salt în domeniul medicinii permiţând tratarea la nivel microscopic a majorităţii bolilor. Iar pentru cei care au văzut filmul 'Ex Machina' despre care am scris săptămâna trecută - la sfârşitul acestui deceniu roboţii dotaţi cu inteligenţă artificială vor trece testul Turing

  • Deceniul anilor 30 va fi cel în care realitatea virtuală se va perfecţiona până la nivelul de a şterge diferenţele cu realitatea propriu zisă. Vom fi capabili să ne încărcăm şi transplantăm gândurile şi trăirile noastre în orice alt loc.

  • Anii 40 vor fi anii de răspântie - anii Singularităţii. Pe de o parte inteligenţa umană va fi capabilă să-şi unească forţele şi să creeze entităţi comune în norul informaţional. Pe de altă parte progresul maşinilor artificiale şi gradul lor de independenţă le va permite o evoluţie mult mai rapidă şi le va conferi şi putere virtuală şi putere reală.

Semnificaţiile sunt încă greu de asimilat. Este necesar să punem o frână accelerării proceselor de dezvoltare ştiinţifică şi tehnologică? Să le punem sub un control strict? Al cui, cum putem evita intervenţiile politice şi interesele economice? Sau poate este prea târziu?

Revin acum de unde am început, de la prietenul meu Ron Gruia care sper că a devenit pe această cale şi prietenul vostru, al cititorilor acestei rubrici. El se confruntă în aceste luni cu o boală grea, şi duce o bătălie pe care nu are altă soluţie decât să o câştige pentru el, pentru familia lui, pentru cei care îl iubesc şi îl apreciază. Sper ca împreună cu Ron să trăim deceniile care vin, să urmărim şi să comentăm felul cum se realizează (sau nu) previziunile lui Ray Kurzweil.

Add a comment