Lebăda salvatoare

Cum lebăda

de Imre Horváth

Cum lebăda trece prin lac ca sabia,

așa să treci prin viața mea adîncă.

Capul să-ți ții mereu peste ea –

și umbra ta să fie albă ca o stîncă!

1939

 

Despre acest poet orădean minimalist a mai fost vorba în rubrica asta (cf. http://www.literaturadeazi.ro/content/povestea-crinului-liliom-t%C3%B6rt%C3%A9nete).

E uimitor și în această poezie cum trece de la o imagine bucolică la un imperativ pe cît de personal, pe-atît de neconcesiv. Persoana iubită este rugată să fie ca lebăda pentru că în lipsa ei, lacul n-ar mai fi nici curat, nici adînc. (În traducerea română, n-am reușit să păstrez primul atribut – sper doar ca el ”să fie simțit” datorită sabiei și lebedei înseși.) Dacă nu avem așa o ”lebădă”, suntem pierduți. Ceea ce nu înseamnă, firește, că dacă o avem suntem salvați.

 

A megváltó hattyú

 

Horváth Imre

AHOGY A HATTYÚ

Ahogy a hattyú hasít a tavon,

úgy húzz át tiszta, mély életemen.

A fejed mindig fönt hordjad nagyon —

és még az árnyad is fehér legyen!

1939

 

Erről a minimalista váradi költőről volt már szó ebben a rovatban (l. http://www.literaturadeazi.ro/content/povestea-crinului-liliom-t%C3%B6rt%C3%A9nete). Ebben a versében is megdöbbentő, ahogy a hattyú bukolikus képétől átlendül egy éppen olyan személyes, mint amilyen kíméletlen imperatívuszba. Azért kéri a szeretett személyt, hogy olyan hattyú legyen, mert hiányában a tó nem lenne sem tiszta, sem mély. Ha nincs egy ilyen hattyúnk, el vagyunk veszve – ami természetesen nem azt jelenti, hogy ha van, akkor viszont megmenekültünk.

 

 

 

Add a comment

Plain text

  • Web page addresses and e-mail addresses turn into links automatically.
CAPTCHA
This question is for testing whether or not you are a human visitor and to prevent automated spam submissions.
Image CAPTCHA
Enter the characters shown in the image.