Lingeblide și Labătristă

Lingeblide  şi Labătristă erau doi motani evident consacraţi.

În cal’tate de clovni şi comedianţi, dansatori pe frânghie şi acrobaţi,

Erau cunoscuţi în ultimul hal. De loc erau ambii de prin Ferentari –

Unde-şi şi aveau sediul oficial. Altminteri erau incurabili hoinari.

Se-auzise de ei de la Piaţa Chibrit pân’la Gara de Nord şi Lipscani –

Aveau un renume un pic cam prea mare pentru doi amărâţi de motani.

 

            De găseai cumva geamul c-o gaură-n el

            Şi odăile vraişte ca un câmp de măcel,

            De-ţi pica cumva ţigla, şi apa de ploaie

            Se scurgea prin tavan drept în casă, şiroaie,

            De-ţi găseai şifonierul ca prădat de hiene,

Şi nici urmă în el de maieu sau izmene,

Sau când nu-şi mai găsea câte una din fete,

După cină, tricoul cel nou cu paiete,

Ziceau toţi ai casei: „O fi fost f’un pisoi –

Ori c-a fost Lingeblide, ori Labătristă...” Şi de obicei nu făceau tărăboi.

Lingeblide şi Labătristă erau hahalere şi aveau papagal.

Erau amândoi spărgători de elită, iar la datul cu jula chiar că n-aveau rival.

De loc erau ambii de prin Ferentari, dar lucrau, de lucrat, doar p’afară.

Erau barosani şi cu gaborii-n drum se opreau uneori la gargară.

 

            Când duminic-ai casei se-adunau pentru prânz,

            Hotărâţi să-şi dezvolte stratul gros de osânz’

            Cu sarmaua, jumara, ciolanul, slănina,

Lipăind din papuci apărea gospodina

Şi-njura de ziceai că se crapă tavanu’:

„Mi-e că masa de prânz o mâncăm noi la anu’ –

Ne-au golit frigideru’ şi-am rămas vai de noi.”

Iar ai casei ziceau: „O fi fost f’un pisoi –

Ori c-a fost Lingeblide, ori Labătristă...” Şi de obicei nu făceau tărăboi.

 

Lingeblide şi Labătristă făceau împreună o echipă de şoc.

Ţinea vremea cu ei, ai fi zis, uneori. Alteori ai fi zis c-au avut doar noroc.

Dădeau iama prin casă ca o furtună, de nici martorul treaz nu putea clar să spună

C-a fost Lingeblide, sau c-a fost Labătristă... Sau să jure că n-au operat împreună.

            Când din sufragerie se-auzea gălăgie,

Sau vreun troznet cumplit din bucătărie,

Sau un zgomot de cioburi părând clar să vină

De la vaza păstrată cu grijă-n vitrină,

Ai casei ziceu: „Care-a fost din cei doi?

Na! C-a fost Lingeblide! ŞI Labătristă!” Dar era prea târziu să mai faci tărăboi...

 

Mungojerrie and Rumpelteazer http://famouspoetsandpoems.com/poets/t__s__eliot/poems/15184

Add new comment

CAPTCHA
This question is for testing whether or not you are a human visitor and to prevent automated spam submissions.
Image CAPTCHA
Enter the characters shown in the image.