Iubiri literare

Bacovia „de azi”

Nu de mult, a apărut pe site-ul ziarului Metropolis Ecou de romanță a lui George Bacovia cu ocazia nașterii într-o zi de 4 septembrie a poetului și m-am gîndit cum l-a apărat Nichita Stănescu de comparația cu Coșbuc, comparație cu totul deplasată din toate punctele de vedere. M-am gîndit că Bacovia este unul dintre cei mai triști poeți ai pămîntului. Mereu melancolic, mereu decepționat, dezamăgit, singur chiar cînd este cu iubita.

De-abia plecaseşi

Să facem un pas spre iubire, spre dragoste. Poate că e totuși prima, deși e sigur că deosebirea nu e foarte clară. Dar în dragoste e mai multă pasiune, în iubire - mai multă înțelegere. Declarație de iubire – Gabriel Liiceanu știa despre ce vorbește cînd a inclus în volumul cu titlul omonim eseuri despre Noica, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Cioran etc., și nu despre femeile pe care le-a iubit vreodată.

O rugă învolburată

A vorbi despre Goga este pentru mine un lucru destul de tensionant, ca să mă exprim astfel. Traducător cu har al Tragediei omului de Imre Madách, a fost un naționalist fervent – ”a știut pe cine urăște”, s-a exprimat un prieten de-al meu făcînd o comparație cu naționaliștii de azi. Noi, Oltul, dar...

Arghezi

cuvintele lui merg pe versurile prinse între leagăn și sicriu ca acrobații pe sîrmă, deja ne-am acoperit ochii cu mîinile de groază, auzim și strigătul, dar nu cad în hău, cînd ne uităm prin crăpătura dintre degete deja ne fac cu mîna cu un zîmbet grotesc și fluturîndu-și pălăria, cu mîinile în buzunar, ne arată spatele dînd...

Iubind un demon

Dacă e să le iau pe rînd, cred că psalmul arghezian ar fi a doua poezie din literatura română de care m-am îndrăgostit. Ciudată relație: de parcă aș fi iubit un demon care vrea să mor și după aceea să ne iubim. Am tradus ”Pribeag în șes, în munte și pe ape” cînd eram prin anul al II-lea, dar mi-a spus și prietenul meu, am...

Cîntec mozartian...

Ca și Cartea Milionarului, poezia asta mi-a tăiat suflarea. Cum a putut Blaga, poet pe care de multe ori îl simt chiar greoi, să scrie un cîntec atît de mozartian adus din condei, atît de muzical și totuși atît de apăsător? Alături de Oda eminesciană, cred că asta e cea mai teribilă și cea mai frumoasă poezie românească despre moarte, despre împăcarea omului cu propriul lui sfîrșit, cu gîndul că viața asta, dă o dracului de treabă, nu ține veșnic.

Introducere

Iubiri literare – așa m-am gîndit să-mi intitulez rubrica pe care o pornesc acum la solicitarea lui Daniel Cristea-Enache. Iubiri care țin de decenii sau numai de-un minut, oricum iubiri se cheamă din cauza pasiunii pe care le trăiesc în ele.

Irodalmi szerelmek – gondoltam, ezt a címet adom annak a rovatnak, melyet most Daniel Cristea-Enache felkérésére indítok. Olyan szerelmek ezek, melyek évtizedek óta tartanak, vagy csupán egy perce, de hát ez utóbbiak is szerelmek, hiszen a szenvedélyt élem meg általuk.

Pages