Eseu

Șablonul - blestem sau rău necesar

De la clișee lingvistice sau de gândire, la modelul cultural și Weltanschauung, oamenii au operat cu șabloane de la facerea primelor mituri cosmogonice încoace. Pentru societățile în formare, a consolida valori nu se poate face fără a turna în tipare un model. Acest model urmează triada dialectică teză, antiteză, sinteză, deci o perioada de afirmare si consolidare, urmată de una de declin și eventual trecerea, depășirea sa structurală într-un nou model.

Antichitatea, Evul mediu, Era...

Dirijismul și cultura de piață

Dacă suntem de acord că există oralitate și scris, cultură rurala și cultură urbană, cultură ”mare” și cultură a vulgului sau subcultură, atunci nu putem trece cu vedere faptul că in fiecare tip de societate, antică, feudală, modernă capitalistă sau socialistă, cultura a fost dirijată la nivel ideologic și de clasă la putere. Elitele au impus modelul cultural care susținea și propaga un ideal valoric fie el cavaleresc și religios, umanist-renascentist, clasic-iluminist, protestant-...

Omisiunea elocventă

Ideea de a folosi sintagma omisiunea elocventă cu privire la modalitatea stilistică de construire a haiku-ului mi-a venit amintindu-mi titlul unei cărţi pe care o citisem demult. Rătăcită prin bibliotecă, am găsit-o de curînd. Autoarea, Vera Călin, eseist si istoric literar, doctor în ştiinţe filologice, profesor universitar la catedra de literatura universală şi comparată a Universităţii din Bucureşti, a publicat volumul intitulat chiar...

Caracterul anteic al haiku-ului

Prin faptul că este legat de imagini concrete şi senzoriale şi că, oricît de complexă ar fi construcţia şi interpretarea sa simbolică, el rămîne mereu în atingere nemijlocită cu realitatea lor palpabilă, cu solul din care creşte şi se nutreşte, se poate spune că haiku-ul are un caracter anteic.

Anteu este unul dintre giganţi, fiu al Geei şi al lui Poseidon. Se spune că trăia undeva în teritoriile unde se află Libia de astăzi, că provoca la luptă pe toţi cei care treceau pe acolo şi,...

Kigo sau cutia viorii

            În septembrie 2009, pe blogul Un haiku pe zi, propuneam celor dornici să participe la un exerciţiu prin care să înţeleagă mai bine structura unui haiku să completeze versul lipsă dintr-un haiku dat. Pentru cei care nu făceau această completare doar de mîntuială, găsirea unui vers potrivit reprezenta un efort de înţelegere a intenţiei poemului şi a modului său de articulare.

            Puţine completări erau realmente valoroase, dar uneori se nimerea...

Despre nume şi scriitori

             Copil fiind citisem cartea „Singur pe lume”, a lui Hector Malot, volum care m-a impresionat atît de mult încît l-am recomandat tuturor prietenilor. Interesant e faptul că nu reuşeam să reţin numele autorului, ci mai degrabă titlul cărţii sau pasaje din text. Poate că memoria mea e astfel exersată încît să nu reţină persoane sau chiar titluri de cărţi, filme, piese muzicale, ci mai degrabă experienţe şi concluzii. Poate memoria enciclopedică e un tip de memorie superficială. Nu...

USR - între ortodoxie şi neoprotestantism

Polemicile privind anumite decizii ale capilor USR nu mai contenesc. Mediul virtual, presa scrisă şi televizunile sînt asaltate în ultimele zile de luări de poziţie. Pro sau contra conducerii USR zeci de articole, sute de semnături, poziţionări, cometarii, comentarii la comentarii. Că o fi bine, că o fi rău, cu leul pe timbru şi timbrul pe carte, cu premiul la unul sau la altul, entuziasmul scriitorimii entuziasmează.

    Dacă un propozabil la Nobel merită Eminescu, dacă Eminescu are...

Despre talent, înzestrare şi har

Mi se pare că am mai spus-o, citându-l pe Cioran, că îl poţi înlocui pe Dumnezeu cu ştiinţa ta, cu talentul tău, cu harul tău. Că te poţi considera, asemenea lui Nietzsche, deasupra Lui. Că poţi şi tu crea din pământ un om după chipul şi asemănarea ta, că îi poţi da chiar şi suflare de viaţă, dar nu îl poţi înzestra cu talentul, cu harul cu care te-a înzestrat pe tine El.

Şi chiar dacă ai putea realiza acest lucru, nu ar ieşi decât un duplicat, “...

despre ploaie, pinguini, butoaie și singurătate

 

Ieri, cineva, absolut întâmplător, mi-a adus aminte de pinguini şi de butoaie.

Toamna era anotimpul preferat al tatălui meu. Anotimpul când îşi culegea via şi îşi pregătea îndelung, minuţios şi profesional, cu pălăria dată pe spate, butoaiele.
Am zâmbit amintirilor şi m-am gândit că aceasta era singurătatea lui preferată. Atunci când îşi veghea vinul. Și atunci când îsi oprea bicicleta la marginea lanului cu porumb necopt încă, inspectând recolta,...

despre ploaie, pinguini, butoaie și singurătate

Ieri, cineva, absolut întâmplător, mi-a adus aminte de pinguini şi de butoaie.

Toamna era anotimpul preferat al tatălui meu. Anotimpul când îşi culegea via şi îşi pregătea îndelung, minuţios şi profesional, cu pălăria dată pe spate, butoaiele. Am zâmbit amintirilor şi m-am gândit că aceasta era singurătatea lui preferată. Atunci când îşi veghea vinul. Și atunci când îsi oprea...

Pages

Subscribe to Eseu