Roman în foileton

Manual de îndopat gîște - 1

Pentru prima dată, după 20 de ani, fix ca-n romanul lui Alexandre Dumas, da, Comisarul se trezește singur  în casa din Plopilor Vechi, Cluj-Napoca. Comisarul se uită nedumerit în jur, Daniela, băi,  unde pula mea ești, Daniela? Deocamdată, Comisarul este relaxat, habar nu are că Daniela a fugit...

Orbi în tranziţie – 5

Ligia – Viaţă irosită

Cred că vreo două luni n-am mai fost bună de nimic. Nu mai aveam chef să-mi caut de lucru, nu-mi era foame, nu mâncam, ajunsesem piele şi os. Îmi era ruşine să ies pe stradă,...

Orbi în tranziţie – 4

Ligia – Cum începe calvarul

Aşadar m-am apucat să-mi caut un serviciu, aş fi făcut orice, dar peste tot primeam numai refuzuri sau mi se trântea uşa în nas. Începuse să mă cuprindă...

Orbi în tranziţie – 3

Ligia – Sunt a treia generaţie

Îţi arătasem în albumul cu poze o fotografie îngălbenită cu o casă cu glicină şi gard de fier forjat. Acolo locuisem, acolo mă dusesem acum. Demult, curtea mare fusese plină cu pomi. O parte dintre ei...

Orbi în tranziţie – 2

Ligia – Un Crăciun pustiu

De când mă ştiu am avut o prietenă bună, cu care îmi petrecusem în copilărie tot timpul. Eliza. Dacă aş fi avut o soră, cu siguranţă aşa s-ar fi purtat şi aşa aş fi iubit-o. Am rămas apropiate şi după ce părinţii ei au dat-o...

Orbi în tranziţie - 1

Ligia –

În mansardă, în camera mea

Iubitul meu, te-am văzut la televizor. Era o învălmăşeală de trupuri, mineri, soldaţi, oameni obişnuiţi, bărbaţi şi femei, se auzeau strigăte, ţipete...

Iubire în decembrie 89 – 36: Piaţa Universităţii

Îi era greu să-şi ridice capul, şi-l simţea enorm, un bolovan imposibil de urnit. Nici pleoapele nu-l ascultau. Rămase aşa o vreme. I se părea că stă chircit din altă eră. Încercă să-şi amintească de ce şedea chircit. Nu-şi amintea. I s-a părut că încearcă de-o veşnicie să...

Iubire în decembrie 89 – 35: Un bilet și un cadou

Şedea în vârful patului, cu picioarele strânse sub ea. Fuma. Se întrerupsese o dată din povestit şi căutase cu mâna tremurândă în geanta lăsată pe scaun un pachet de ţigări. Îşi aprinsese două sau trei, una după alta. Cât trăgea adânc fumul în piept şi-l zvârlea afară...

Iubire în decembrie 89 – 34: De ce-am fugit

La spital, în primele zile, unul de la morgă s-a îndurat de mine şi mi-a spus că n-are rost să-l mai caut, pentru că toţi morţii fuseseră trimişi cu un camion la Bucureşti, pentru incinerare. N-am crezut, nu puteau să-mi fi făcut una ca asta, m-am uitat la el ca la un strigoi...

Iubire în decembrie 89 – 33: Cine fură morţii

Era o nebunie pe străzi. Cred că nu mai lucra nimeni, toate magazinele erau închise, părea că toată lumea ieşise din casă, în centru nu mai aveai loc să arunci un ac. Ceauşescu nu căzuse, dar armata se retrăsese în cazărmi şi n-am văzut picior de miliţian. Sunt convinsă că au...

Pages

Subscribe to Roman în foileton